luceafarul

... de cand nu l-am mai citit n-as putea sa spun cu exactitate (20 de ani???...cam de atunci) si pot sa jur ca nu l-am mai auzit recitat de cineva de vreo cativa ani. si nici n-am mai auzit pe cineva pomenind de eminescu de muuuuuulta vreme. azi...pe la pranz, in autobuzul 282, lume zgribulita si trista si nefiresc de multa liniste pentru un autobuz supraaglomerat, cred ca nimanui nu-i ardea de palavragit cand afara statea sa ploua inghetat... pe bulevardul Ceaikovschi la statia Puccini (ce repere, nu?) urca in autobuz o cersetoare, imbracata atat de subtire ca-ti venea sa-i dai locul si ma gandeam cu groaza ca incepe povestea aia trista cu multi copii acasa, boli si alte chestii lacrimogene sau poate vreo rugaciune tipata...dar de unde!!!!
cu o voce de actor de cea mai inalta scoala de arte, se apuca sa ne spuna LUCEAFARUL...si spune si spune...am inceput s-o urmaresc, poate sare vreo strofa, poate mai greseste un vers....nimic din astea nu s-a intamplat...am inceput si eu sa spun (in gand) cu ea, in timp ce incercam sa-mi amintesc cand am facut ultima data chestia asta. nu a incurcat nimic, nu a gresit niciun vers si nici nu si-a pierdut vocea, iar pe mine m-a facut sa ma simt foarte foarte bine, ca si cum mi-a dat ceva ce n-am avut de mult si care parca imi lipsea.
si sa nu va inchipuiti ca a spus luceafarul si s-a oprit...nu...n-a cerut nimic, n-a avut nicio pancarta sau cutiuta...a luat doar banii care i s-au dat...si a continuat sa recite eminescu...cand am coborat eu la 1 Mai terminase "La steaua...", imi venea sa raman in autobuz sa mai ascult si restul, dar na! eram in timpul serviciului...n-am putut! acum regret.
de atunci ma tot gandesc...ce idee geniala a avut !!! asta da strategie de fundraising!!!!
btw, nu incurajez cersetoria si sunt rar, dar rar de tot tentata sa dau bani cuiva care cerseste, dar femeia asta n-a cerut nimic... doar mi-a facut ziua mai frumoasa... si nu doar mie, tuturor celor care au ascultat-o in acel autobuz... si au ascultat-o, nimeni nu a comentat nimic, nimeni n-a parut deranjat, ba mai mult - toti, dar absolut toti oamenii din autobuz au fost foarte atenti si au ascultat-o cu placere. acum imi pare rau ca n-a aplaudat-o nimeni... o singura doamna i-a zis bravo!...dar toti au rasplatit-o cu banuti. sper sa-i fie bine si sa n-o mai intalnesc recitand in autobuz, cu siguranta, n-am s-o uit multa vreme! si cel putin pana imi trece am sa tot repet - cum fac de cateva ore :)))) - "traind in cercul vostru stramt"....